Macroeconomie

Inflația din România în 2024: de ce scade mai lent decât în Polonia

O analiză comparativă bazată pe date Eurostat și structura coșului de consum național.

Etichete de preț pe raftul unui supermarket

Punctul de plecare: două economii cu traiectorii divergente

La finalul anului 2022, atât România cât și Polonia se confruntau cu rate ale inflației de peste 15% — o consecință combinată a șocului energetic post-pandemic și a presiunilor din lanțurile de aprovizionare globale. Doi ani mai târziu, Polonia a reușit să coboare rata anuală a prețurilor de consum sub 4%, în timp ce România se menținea în jurul valorii de 6,5%, conform datelor Eurostat din trimestrul al treilea al anului 2024. Diferența nu este întâmplătoare și nu se explică printr-o singură cauză. Structura coșului de consum românesc alocă o pondere mai mare cheltuielilor cu energia și alimentele neprocessate, categorii care au rămas volatile mai mult timp. Totodată, creșterile salariale rapide din sectorul public — necesare din motive sociale justificabile — au alimentat cererea internă într-un ritm mai ridicat decât în Polonia, unde ajustările fiscale au fost mai graduale. Băncile centrale au reacționat diferit: NBP din Polonia a aplicat cicluri de dobândă mai agresive, pe când BNR a ales o cale mai prudentă, echilibrând nevoia de dezinflație cu riscul de a suprima prea devreme activitatea economică.

Ce urmează: scenarii posibile pentru 2025

Prognozele Comisiei Europene pentru România indică o rată a inflației de aproximativ 5% la finalul anului 2025, condiționat de stabilizarea prețurilor la energie și de moderarea creșterilor salariale din sectorul privat. Riscul principal rămâne deficitul bugetar ridicat: finanțarea lui poate presupune fie taxe mai mari — care transferă costuri direct în prețuri —, fie reduceri de cheltuieli cu efecte pe cererea internă. Ambele scenarii complică munca BNR. Cititorul care urmărește aceste date trebuie să înțeleagă că inflația nu este un indicator monolitic: energia se calculează diferit față de servicii, iar prețurile alimentelor urmează cicluri agricole proprii. A compara pur și simplu titlul de inflație al României cu cel al Poloniei fără a dezagrega componentele înseamnă a citi un termometru fără a ști unde este plasat.